Fac o scurta precizare inainte de a scrie treaba asta: sunt cumplit de serios. Nu stiu daca ar trebui, dar sunt deja intr-o stare de scarba si lehamite, amestecata cu furie. A avut loc concertul AC/DC, dupa cum bine stie mai toata lumea. Daca nu au aflat unii, problema lor. Nu asta-i subiectul, nu despre concert vreau sa vorbesc. Unu la mana, n-am fost, doi la mana, nu ma intereseaza, trei la mana, haite intregi de oameni au impanzit netul in toate formele lui de consemnari despre concert, asa ca fuga la ei. In schimb o sa ma opresc asupra contestatarilor acestui concert din perspectiva crestina. Sunt convins ca multi stiu ca au circulat pe net zilele astea o puzderie de link-uri catre blogul unora care, de la o maniera de baba revoltata-scuipanda-n-san altoita pe-o gospodina-menopauzata si pe un falus de activist PCR la fel de tamp precum un furnicar pe asfalt, pana la chestiuni despicate in paispe cu simt de raspundere crestina, avand argumentatie si o aparenta logica si coerenta. Desi ca o paranteza, prima forma mi se pare prea imbeciloida sa n-o pun pe seama unei glume voit proaste, un soi de flame, daca vreti, caci altfel daca e serioasa, ma-ntreb de ce n-ar fi prostie de-a dreptul malefica prin virulenta ei, chestie nu? neplacuta lui doamne-doamne. Insa daca mania tip proletara a postatorilor din a doua categorie de articole impotriva unei manifestari...
Cu nimic mai demonice decat o dorinta fierbinte a unui manelist “sa moara dusmanii mei” nu mi-e straina, comentariile sunt de-a dreptul halucinante. Nu am sa dau link-uri cu trimitere la asa ceva din motive care pot fi intuite. Sau nu. Mi se zangane. Dar inca o data ma intreb: oare toti acesti cacanari chiar au senzatia ca au priceput ceva din crestinism? Oare toti acesti scuipatori in zdranga ce fac pe teologii second-hand (nu-i mai bag in discutie pe popii - termen generic - foarte vocali in a feri lumea de manifestarile satanice) chiar au senzatia ca stiu ce-i cu ei pe lumea asta? Oare toti acesti virulenti impotriva satanismului cunosc faptul ca prostia numita “satana” este o creatie de data recenta a iudaismului sec. II b.c., preluata si de crestini, tocmai sa faca ceea ce un parinte imbecil isi traumatizeaza copiii cu bau-bau? Oare toata cultura lor incepe si se termina cu o culegere de povestiri cvasi-religioase, facuta de-a lungul secolelor, omitandu-se exact lucrurile esentiale ale credintei? Oare aceeasi cultura facuta dogmatic le-a ecranat total mintile, incat sa tot foloseasca niste cai de bataie desueti, cum ar fi AC/DC, Alice Cooper sau alti fumati, cand exista organizatia Youth against Christianity, ca sa nu mai aduc in discutie celebrele incendieri de biserici si profanari de monumente?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu