Mai Aproape de Copilarie


Vacanta întotdeauna a venit la mine cu un sentiment de fericire, pentru ca îmi aduce aminte de copilarie. Momente de nostalgie îsi fac drum catre memoria mea. E un sentiment foarte placut si dezordonat în acelasi timp. În mod special când vremea e foarte placuta si prietenoasa, îmi place sa privesc copiii în parc. Îmi place jocul lor si ma bucur ca înca mai exista o “despartire” de lumea virtuala, în care se pare au cazut cei mici (cei mai multi dintre ei). Conversatiile sunt naïve, dar de multe ori comice si cu mult discernamânt. În completarea acestor sentimente a venit si o carte, “Lampa cu caciula”, scrisa de Florin Lazarescu. Povestirile m-au amuzat cel mai mult. Mi-au adus aminte de nazbâtiile pe care le faceam eu cu sora mea, dar mi-au mai adus aminte si ce imaginatie aveam despre oameni, cum îi percepeam eu. Lumea “nebuna” a copilariei vine în completare si cu o lume nebuna a oamenilor mari. Ei sunt cei care îti interzic sa nu faci “aia” si “aia”, ei încearca sa îti spuna povesti de demult, etc. Eu va doresc Sarbatori Fericite! Sa lasati sentimentul copilariei sa va cuprinda. E magic si purificator.